ȘtiriLocale.net

Articole recente

  • Un senator de Alba vrea sancțiuni pentru primarul Gabriel Pleșa, prezent la Ambasada Rusiei cu puțin înainte de începerea războiului din Ucraina

    Un senator de Alba vrea sancțiuni pentru primarul Gabriel Pleșa, prezent la Ambasada Rusiei cu puțin înainte de începerea războiului din Ucraina

    E nevoie de sancțiuni pentru Gabriel Pleșa, primarul USR susținut de PNL care a participat, înainte de începerea războiului din Ucraina, la un eveniment al Ambasadei Rusiei, potrivit senatorului PSD de Alba, Călin Gheorghe Matieș. Acesta a precizat că actualul edil al municipiului Alba Iulia „a postat, cu mândrie, fotografii cu ambasadorul lor și steagul Federației Ruse”.

    Ce face USR? De ce nu îl sancționează pe domnul Pleșa? De ce PNL încă formează o majoritate cu USR?

    În loc să se preocupe de dezvoltarea municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa a fost mai preocupat de relațiile cu Rusia. A ajuns aproape la jumătatea mandatului și nu se vede nimic (…), a adăugat acesta pe pagina Facebook.

    Reamintim că, la finalul anului trecut, în timp ce Rusia desfășura la granița cu Ucraina zeci de mii de soldați și echipament militar, mai mulți primari și viceprimari din toată țara s-au întâlnit cu ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, pentru „cooperare bilaterală” cu Rusia. Potrivit Ambasadei Rusiei, „Ambasadorul Rusiei i-a chemat pe reprezentanții cercurilor de afaceri din România să trateze în mod critic acuzațiile mincinoase, puse în circulație de mass-media de trend majoritar, mainstream, la adresa Rusiei despre unele intenții imaginare de a submina fundamentele democrației occidentale (…)”.

    Întrebat de ce s-a dus la Ambasada Rusiei, primarul Gabriel Pleșa a spus că situația „nu era atât de tensionată” atunci când a primit invitația.

    E de precizat și că, după vizita recentă a deputatului PSD Dumitru Coarnă la Ambasada Rusiei, social-democrații au decis să îl excludă pe acesta din urmă din partid, potrivit unui anunț făcut de liderul PSD, Marcel Ciolacu.

    Foto preluată de pe Facebook/ Ambasada Rusiei

  • Acces la finanțare guvernamentală pentru întreprinderile din agricultură

    Acces la finanțare guvernamentală pentru întreprinderile din agricultură

    Guvernul va asigura acces la finanțare întreprinderilor din agricultură prin programul Rural Invest, care va avea un buget de 350 de milioane de lei, a anunțat astăzi premierul Nicolae Ciucă înaintea ședinței de Guvern.

    Fondurile vor avea ca scop susținerea agriculturii și industriei alimentare românești.

    Prin această decizie, practic, dorim să încurajăm afacerile în zona rurală. Prin memorandumul pe care îl vom aproba astăzi, programul Rural Invest va beneficia de un buget de 350 de milioane, iar el este destinat pentru a susţine agricultura şi industria alimentară românească astfel încât să poată să devină mai competitive şi, de asemenea, să putem să valorificăm potenţialul agricol, ţinând cont de tot ceea ce înseamnă evaluarea şi posibilele evoluţii în asigurarea produselor agricole, potrivit acestuia.

  • Peste 56 milioane de lei pentru învățământ și mediul de afaceri, prin Programul Operațional Regional

    Peste 56 milioane de lei pentru învățământ și mediul de afaceri, prin Programul Operațional Regional

    Zece contracte de finanțare din fonduri europene au fost semnate astăzi de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Valoarea acestora, de peste 56 milioane de lei, va fi acoperită prin Programul Operațional Regional, potrivit unui comunicat de presă transmis astăzi de către instituție.

    5 proiecte prevăd modernizarea și eficientizarea infrastructurii educaționale din oraşul Măcin (jud. Tulcea), comuna Scobinţi (jud. Iaşi), municipiul Botoşani, oraşul Dărmăneşti (jud. Bacău) și municipiul Tulcea, în timp ce alte 5 proiecte vizează dezvoltarea IMM-urilor, prin creşterea competitivităţii unor firme sau achiziţia de echipamente moderne şi performante.

  • Mit vs. Realitate: Ce e adevărat și ce e fals în disputa neonicotinoidelor

    Mit vs. Realitate: Ce e adevărat și ce e fals în disputa neonicotinoidelor

    Recentele derogări date de ministerul Agriculturii pentru folosirea neonicotinoidelor în tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui a readus în atenția publică o dispută constantă între apicultorii și fermierii din România, cu toții speriați că ar putea rămâne pe drumuri.

    Apicultorii susțin că albinele sunt desconsiderate, iar neonicotinoidele decimează stupii, și fac presiuni ca acestea să nu fie utilizate în agricultură, bazându-se pe decizia UE de a interzice folosirea lor. Fermierii, în schimb, afirmă că aceste tratamente nu au efecte negative asupra albinelor, făcând trimitere… tot la UE, care nu ar fi reușit, în ciuda interdicției impuse în blocul comunitar, să facă o legătură directă între neonicotinoide și declinul populațiilor de albine.

    Dezbaterea trece granițele țării noastre, neonicotinoidele fiind o temă intens disputată pe plan european. Nici la nivel global nu există un singur răspuns: Chiar dacă Europa a exclus preventiv folosirea lor, utilizarea de neonicotinoide e liberă azi în peste 100 de țări din lume.

    Cine are dreptate în disputa privind neonicotinoidele? E un răspuns pe care-l poate da știința, ale cărei argumente lipsesc de multe ori în dezbaterile pe o temă puternic marcată de opinii și sentințe:

    UE a interzis neonicotinoidele pe baza unor date ferme care arată că acestea sunt nocive pentru albine.
    Neconcludent. Decizia UE de a interzice folosirea neonicotinoidelor a fost mai degrabă preventivă. Mai mult, EFSA susține că „nu a fost identificată nicio cauză unică pentru a explica declinul populațiilor de albine”, sugerând mai mulți factori care ar putea contribui la acest lucru. Între ei: agricultura intensivă; pesticidele; schimbările climatice; apariția de noi boli și dăunători etc. Cert este că numărul familiilor de albine a crescut în epoca neonicotinoidelor.

    Numai România, din toată Europa, vrea derogare pentru folosirea neonicotinoidelor.
    Fals. În 2017 și 2018, peste 10 țări au cerut derogare pentru utilizarea lor; cu toate astea, numărul de stupi de albine a crescut la nivel comunitar cu 5,5% în aceeași perioadă. Mai mult, țări ca Franța și Anglia iau în considerare folosirea de neonicotinoide în agricultură și în 2022.

    România se confruntă cu un declin al populației de albine din cauza derogărilor.
    Fals. În anii în care s-a acordat derogare pentru folosirea neonicotinoidelor ca tratament pentru semințe în România, numărul de albine a crescut. La nivel global, numărul de familii de albine a crescut cu 85% între 1961-2017, deși neonicotinoidele se folosesc în peste 100 de țări din lume, între care: SUA, Australia, Noua Zeelandă, China etc.

    Apicultorii au dreptate să considere neonicotinoidele responsabile pentru moartea albinelor.
    Fals. Neonicotinoidele sunt doar o variantă de combatere a dăunătorilor, iar acestea nu se aplică în România în perioada de vegetație, ci doar la însămânțare; pe lângă neonicotinoide, există nenumărate insecticide prezente pe piață, care pot fi cumpărate și aplicate fără control din partea autorităților (în perioade nepotrivite, în doze prea mari sau prea mici etc.)

    Neonicotinoidele ajung ca reziduuri în miere.
    Fals. Cercetările făcute de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) pe 3 ani pentru monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapiță, porumb și floarea-soarelui arată că aceste substanțe nu ajung în miere.

    Sunt neonicotinoidele toxice? Da, dar la fel sunt toate insecticidele! Spre deosebire de cele care se aplică direct pe plantă însă, neonicotinoidele pentru care România a acordat derogare tratează doar sămânța, în condiții strict reglementate. Așadar, dacă fermierii au soluții de tratament și protecție controlate de stat, nu cumva riscul dăunării mediului înconjurător este redus semnificativ?

  • Platformă online pentru depunerea cererilor de finanțare prin „Anghel Saligny”, lansată de Ministerul Dezvoltării

    Platformă online pentru depunerea cererilor de finanțare prin „Anghel Saligny”, lansată de Ministerul Dezvoltării

    Autoritățile locale au de astăzi disponibilă platforma investitii.mdlpa.ro pentru depunerea cererilor de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală prin programul guvernamental „Anghel Saligny”, a anunțat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei într-un comunicat transmis redacției.

    Primăriile pot depune proiectele începând de azi; recomand tuturor să elaboreze proiecte bine gândite, argumentate profesional, care răspund nevoilor comunităţilor locale, a transmis ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

    În cadrul programului „Anghel Saligny” există sume prealocate pentru fiecare localitate din țară, cel puțin 140 de milioane de lei urmând să fie acordați pentru fiecare județ, minimum 4 milioane pentru fiecare comună şi cel puţin 7 milioane de lei pentru fiecare oraş; de asemenea, minimum 10 milioane de lei vor fi alocaţi pentru fiecare municipiu şi cel puţin 43 de milioane de lei pentru reşedinţele de judeţ. În ce privește Capitala, fiecare sector din București poate accesa fonduri de cel puţin 35 de milioane de lei, se arată în documentul citat.

    Fondurile alocate vor fi destinate construcţiei a 12.000 km de reţele de alimentare cu apă şi canalizare construite/extinse, 700.000 de branşamente individuale la sistem de alimentare cu apă/racorduri individuale la sistem de canalizare, construcţia sau modernizarea a 2.000 km de drumuri judeţene şi variante ocolitoare şi 3.000 km de drumuri comunale.

    Cererile de finanțare vor putea fi depuse până la data de 8 noiembrie 2021, atât online, prin platforma lansată astăzi, cât și fizic, dar cu programare prealabilă stabilită în aceeași platformă digitală.

  • 12 din cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Capitalei sunt folosite pentru tratarea pacienților COVID-19

    12 din cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Capitalei sunt folosite pentru tratarea pacienților COVID-19

    Peste 60% din unitățile spitalicești aflate în subordinea Primăriei Generale București sunt folosite pentru tratarea cazurilor COVID-19, 12 spitale din totalul de 19, cu un număr de 712 paturi, fiind puse la dispoziția acestor pacienți, a anunțat astăzi primarul Nicușor Dan.

    12 dintre cele 19 spitale din subordinea Primăriei Capitalei sunt în acest moment folosite pentru tratarea cazurilor de COVID-19, cu un număr total de 712 paturi pentru aceşti pacienţi. Dintre paturile existente, 40 sunt la Terapie Intensivă, iar până la sfârşitul săptămânii se vor adăuga încă 14 paturi de Terapie Intensivă şi 28 intermediare, a anunțat edilul pe pagina Facebook.

    Potrivit primarului, atât Primăria Capitalei, cât și Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București fac eforturi în continuare pentru a asigura baza logistică necesară pentru tratarea pacienților COVID-19.