Publicat de Recentele derogări date de ministerul Agriculturii pentru folosirea neonicotinoidelor în tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui a readus în atenția publică o dispută constantă între apicultorii și fermierii din România, cu toții speriați că ar putea rămâne pe drumuri.
Apicultorii susțin că albinele sunt desconsiderate, iar neonicotinoidele decimează stupii, și fac presiuni ca acestea să nu fie utilizate în agricultură, bazându-se pe decizia UE de a interzice folosirea lor. Fermierii, în schimb, afirmă că aceste tratamente nu au efecte negative asupra albinelor, făcând trimitere… tot la UE, care nu ar fi reușit, în ciuda interdicției impuse în blocul comunitar, să facă o legătură directă între neonicotinoide și declinul populațiilor de albine.
Dezbaterea trece granițele țării noastre, neonicotinoidele fiind o temă intens disputată pe plan european. Nici la nivel global nu există un singur răspuns: Chiar dacă Europa a exclus preventiv folosirea lor, utilizarea de neonicotinoide e liberă azi în peste 100 de țări din lume.
Cine are dreptate în disputa privind neonicotinoidele? E un răspuns pe care-l poate da știința, ale cărei argumente lipsesc de multe ori în dezbaterile pe o temă puternic marcată de opinii și sentințe:
UE a interzis neonicotinoidele pe baza unor date ferme care arată că acestea sunt nocive pentru albine.
Neconcludent. Decizia UE de a interzice folosirea neonicotinoidelor a fost mai degrabă preventivă. Mai mult, EFSA susține că „nu a fost identificată nicio cauză unică pentru a explica declinul populațiilor de albine”, sugerând mai mulți factori care ar putea contribui la acest lucru. Între ei: agricultura intensivă; pesticidele; schimbările climatice; apariția de noi boli și dăunători etc. Cert este că numărul familiilor de albine a crescut în epoca neonicotinoidelor.
Numai România, din toată Europa, vrea derogare pentru folosirea neonicotinoidelor.
Fals. În 2017 și 2018, peste 10 țări au cerut derogare pentru utilizarea lor; cu toate astea, numărul de stupi de albine a crescut la nivel comunitar cu 5,5% în aceeași perioadă. Mai mult, țări ca Franța și Anglia iau în considerare folosirea de neonicotinoide în agricultură și în 2022.
România se confruntă cu un declin al populației de albine din cauza derogărilor.
Fals. În anii în care s-a acordat derogare pentru folosirea neonicotinoidelor ca tratament pentru semințe în România, numărul de albine a crescut. La nivel global, numărul de familii de albine a crescut cu 85% între 1961-2017, deși neonicotinoidele se folosesc în peste 100 de țări din lume, între care: SUA, Australia, Noua Zeelandă, China etc.
Apicultorii au dreptate să considere neonicotinoidele responsabile pentru moartea albinelor.
Fals. Neonicotinoidele sunt doar o variantă de combatere a dăunătorilor, iar acestea nu se aplică în România în perioada de vegetație, ci doar la însămânțare; pe lângă neonicotinoide, există nenumărate insecticide prezente pe piață, care pot fi cumpărate și aplicate fără control din partea autorităților (în perioade nepotrivite, în doze prea mari sau prea mici etc.)
Neonicotinoidele ajung ca reziduuri în miere.
Fals. Cercetările făcute de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) pe 3 ani pentru monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapiță, porumb și floarea-soarelui arată că aceste substanțe nu ajung în miere.
Sunt neonicotinoidele toxice? Da, dar la fel sunt toate insecticidele! Spre deosebire de cele care se aplică direct pe plantă însă, neonicotinoidele pentru care România a acordat derogare tratează doar sămânța, în condiții strict reglementate. Așadar, dacă fermierii au soluții de tratament și protecție controlate de stat, nu cumva riscul dăunării mediului înconjurător este redus semnificativ?
ȘtiriLocale.net 