Vicepremierul spaniol Teresa Ribera, responsabilă cu măsurile de relaxare, a estimat că reluarea în condiţii de siguranţă a turismului internaţional în Spania va avea loc în luna iulie. Într-un interviu Ribera a avertizat că o deschidere prematură masivă ar fi „o lipsă de responsabilitate” care ar putea pune în pericol populaţia locală. „Trebuie să avem mare grijă ca cei care intră în ţară să nu rişte niciun pericol, deoarece vin într-o destinaţie sigură, şi în acelaşi timp să nu constituie un risc pentru populaţia locală (…) Ideea este de a aborda sosirile şi destinaţiile în siguranţă, cu gândul mai degrabă la luna iulie, decât iunie”, a asigurat ea. Teresa Ribera, care este şi ministrul mediului, a explicat că venirea turiştilor străini se va face „probabil în contextul procesului de relaxare a celorlalte restricţii”. Ribera a subliniat că reizbucnirea unor focare în China, Coreea de Sud şi Singapore „a fost asociată cazurilor importate” din exterior. „Nu este ceea ce ne dorim pentru populaţia noastră”, a avertizat ea. „Datele raportate de insulele Canare, Baleare sau de regiunea Andaluzia oferă azi un sentiment de siguranţă, deoarece nu există deplasări între provincii şi nu vin persoane ce ar putea fi potenţial contagiate. Dacă se va deschide masiv turismul, ar putea fi o dovadă de iresponsabilitate”, a precizat Ribera.
Articole recente
- Încep lucrările de extindere și modernizare a Spitalului de Boli Infecțioase Cluj
- Centura Nord Focșani va fi deschisă circulației din luna august
- Fabrica SGB-ALFA din Botoșani, o investiție strategică pentru industria energetică regională
- Inflație de candidați la Primărie! Cine are cele mai multe șanse
- O călătorie culinară prin lume, din București
-
-
Ne-am obișnuit prea bine ca, o dată la 4 ani, botoșănenii să afle că în următoarele luni, maxim-maxim în câțiva ani de zile, vor avea în sfârșit drumuri decente: ba Botoșani-Târgu Frumos, ba Păltiniș-Rădăuți Prut, ba, de ce nu, chiar autostrada Moldovei! De fiecare dată, vestea bună durează doar până la alegeri, când din nou aflăm fie că mai sunt niște studii de făcut și mai durează, fie că nu sunt bani, fie nu mai aflăm nimic.
Bineînțeles că nici 2020 nu e o excepție: de data asta însă, deputatul PNL Cristian Achiței a promis că începe modernizarea drumului Botoșani-Ștefănești după ce a anunțat cu emfază semnarea contractului de proiectare și execuție – pentru care liberalii nu doar că nu au ridicat un deget, dar au mai și tras de timp, probabil ca să ajungă fix în buza alegerilor să se laude.
Nu-i vorbă, e bine că se pornesc în sfârșit lucrările la DN 29D, dar nu cumva PNL doar a semnat acest contract, după ce treaba a fost făcută de alții? Fiindcă de acest proiect se vorbește de ani de zile, timp în care s-a și lucrat la el, s-au făcut studii, s-au dat avize și aprobări… toate, în guvernarea PSD.
Fie și așa, PNL se laudă cu munca PSD-iștilor în timp ce îi acuză că n-au făcut nimic. Dar ce e cu adevărat dureroasă e marea minciună din termenul anunțat: păi domnule deputat PNL Cristian Achiței, dacă alocați firimituri de 2 milioane de lei din 260 de milioane în acest an pentru modernizarea drumului, cum poate oare guvernul PNL să termine în 30 de luni toată lucrarea? Mai degrabă 30 de ani, dar adevărul nu doar că doare, ci dă și prost în campanie…
Rămâne deci de văzut dacă apucăm să vedem Botoșani-Ștefănești modernizat până ieșim la pensie. Tare mi-e însă că, la cum se lucrează la noi (vezi noua centură a Sucevei, în care până și gropile sunt astupate doar pe jumătate ca să rămână aerisite), cu PNL la butoane o să vedem primele utilaje la următoarele alegeri.
-
Starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi cei care vin din străinătate nu mai sunt nevoiți să intre în carantină, dacă aduc un certificat medical care arată că nu au Covid-19. Suspecții pot fi, însă, izolați sau trimiși în carantină. Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut miercuri de votul final din Parlament. Principalele reguli care te pot afecta în mod direct: Starea de alertă este declarată la nivel local şi naţional şi poate fi prelungită, însă nu cu mai mult de 30 de zile. În aceste condiţii, starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Această chestiune nu figura în forma iniţială a proiectului Executivului. În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară. Românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. Certificatul trebuie tradus în română şi trebuie eliberat înainte cu maxim 48 de ore. Pentru cei care vin din Republica Moldova, regula nu se aplică. Vom fi obligați să purtăm măşti de protecţie care să acopere nasul şi gura în toate gările, autogările, porturile, aeroporturi şi staţiile de metrou, precum şi în orice mijloc de transport în comun. Magazinele din mall-uri rămân în continuare închise, însă există excepţii. Vor fi deschise magazinele din mall-uri cu suprafaţa de sub 15.000 de metri pătraţi. Magazinele individuale din mall-uri trebuie să aibă 500 de mp fiecare. De asemenea, sunt deschise şi toate magazinele din mall-uri dacă asigură acces din stradă. Sunt deschise şi farmaciile, magazinele alimentare, curăţătoriile, serviciile de optică medicală.
Cabinetele stomatologice şi centrele de îngrijire personală (saloanele de înfrumuseţare, frizerii etc.) sunt deschise în starea de alertă. Angajaţii trebuie să poarte obligatoriu măşti. La intrarea în instituţii publice, se va măsura temperatura. Şi în starea de alertă, angajatorul are dreptul, cu acordul angajaților, să își lase oamenii să muncească de acasă sau să modifice programul de lucru ori chiar atribuţiile. Contractele colective de muncă sunt prelungite pe durata stării de alertă. Vor mai fi valabile încă 90 de zile după ce încetează starea de alertă. Poate fi, însă, pornită negocierea contractului, în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă. Legea stabileşte şi ce fapte reprezintă contravenţie, precum şi amenzile pentru fiecare caz în parte. Amenzile variază de la 500 de lei la 15.000 de lei. Contravenţiile şi amenzile au fost introduse prin amendamente la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi au fost detaliate astfel încât să nu se repete situaţia cu amenzile din starea de urgenţă, declarate neconstituţionale pentru că erau prea generale. Guvernul poate găsi măsuri speciale de sprijin pentru angajatori şi angajaţi. De asemenea, angajaţii aflaţi în stare de vulnerabilitate trebuie protejaţi. În proiectul de lege se mai arată şi faptul că dacă lucrezi pe drepturi de autor şi ai rămas fără muncă din cauza epidemiei, Guvernul poate stabili măsuri speciale pentru tine. Cursurile din şcoli şi facultăţi sunt suspendate. Această suspendare poate fi impusă în timpul stării de alertă, dar poate depăşi starea de alertă. Cursurile vor continua în mediul online. Inspectoratele şcolare trebuie să asigure elevilor toate mijloacele pentru a putea participa la cursuri online. Primăriile vor deschide parcurile şi terenurile de sport. Activităţile sportive, turneele, antrenamentele, cantonamentele pot fi organizate, însă ministerele Tineretului şi Sănătăţii trebuie să stabilească regulile, într-un ordin comun. -
Polonia redeschide saloanele de înfrumuseţare, cafenelele, restaurantele precum şi unităţi de învăţământ, a anunţat miercuri premierul Mateusz Morawiecki, anunţând noi măsuri de relaxare, în pofida unei creşteri uşoare a numărului de cazuri de contaminare. Şeful guvernului a subliniat totuşi că purtarea măştii de protecţie şi distanţarea socială vor rămâne obligatorii după 18 mai, data intrării în vigoare a noilor dispoziţii. Această ţară din UE, cu 38 de milioane de locuitori şi unde testele pentru coronavirus rămân limitate, a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de COVID -19 în această săptămână după ridicarea unei serii de măsuri restrictive în urmă cu 10 zile. Numărul de noi persoane infectate în ultimele 24 de ore a atins un nivel maxim marţi, cu 595 de cazuri confirmate, conform statisticilor oficiale ale Ministerului Sănătăţii. Polonia a autorizat săptămâna trecută redeschiderea hotelurilor, a centrelor comerciale şi a creşelor, însă alegerile prezidenţiale din 10 mai au fost amânate în ultimul moment, când pregătirile pentru un scrutin inedit prin corespondenţă s-au transformat într-un haos legal şi tehnic.
-
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, joi, că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii „se aude o tăcere asurzitoare” despre faptul că fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi „i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale”, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Declaraţiile au fost făcute în cadrul şedinţei plenului CSM, în contextul luării în discuţie a solicitării judecătorilor Gabriela Baltag şi Evelina Oprina, membri ai Consiliului, de obţinere de la Tribunale, Curţi de Apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a evidenţei situaţiei dosarelor instrumentate de DNA, începând cu data de 1 februarie 2014 şi până în prezent. Predoiu a susţinut vizavi de această cerere că în CSM se poate face o evaluare „pe simple statistici”, deoarece o analiză profundă nu este de competenţa Consiliului. „În egală măsură, am toată empatia pentru orice persoană nedreptăţită în procese civile sau penale (…), iar legea română oferă căi procedurale pentru constatarea acestor încălcări şi repararea a prejudiciilor. Dar, dacă sistemul judiciar român nu reuşeşte, există şi CEDO. Mulţi cetăţeni au făcut apel la CEDO, inclusiv recent CEDO a dat câştig de cauză unei foste colege de-ale dumneavoastră, fost procuror-şef DNA. (…) Deocamdată, nu fac o culpă, dar e constatare că se aude o tăcere asurzitoare în CSM despre o faptă că unui fost înalt magistrat i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale, aşa cum a statuat CEDO. Sper să nu se transforme într-o tăcere prin care spuneţi şi alte lucruri. Sus drepturile, sus libertăţile, sus independenţa Justiţiei, absolut de acord. Dar nu pot fi de acord cu instrumentalizarea acestor valori fundamentale pentru a culpabiliza instituţii şi a o face oricum în afara cadrului legal al competenţelor instituţionale funcţionale sau de o manieră părtinitoare”, a transmis Predoiu. „S-a invocat în argumentare numărul mare de achitări înregistrat de DNA. Cred că trebuie să fim riguroşi la ce număr ne gândim, ne referim când vorbim de achitări. Sunt reprezentate luni de zile pe surse mass-media cu cifre exagerate şi mediatizate excesiv pentru distrugerea credibilităţii unei instituţii cheie a Justiţiei, a statului român? Sau acelea provocate de impactul deciziilor CCR, care au eliminat prin efecte întregi probatorii, compromiţând sute de dosare instrumentate corect de procurori, potrivit legii în vigoare la data inculpării? Sau achitările provocate de dezincriminările operate cu vinovăţie, cel puţin politică, de o fostă şi prezentă majoritate parlamentară?”, s-a întrebat Predoiu. Ministrul a completat că nu este cazul să se transforme CSM „într-o inchiziţie la adresa DNA”. „Şi această cerere, care, poate, nu deliberat, dar pare că prezintă o cauză imediată şi o cauză finală şi nu aş vrea ca această cauză finală să fie implicit scopul urmărit şi o decredibilizare a DNA sau cel puţin a unei anumite perioade din activitatea DNA. Dincolo de competenţe funcţionale pentru evaluări jurisprudenţiale, care, repet, CSM-ul nu le are. Dacă o singură statistică, eventual şi manipulată implicit prin inacurateţea înregistrărilor pe care le avem, pentru că sistemul judiciar nu este digitalizat, şi ştiţi bine ce probleme avem cu statistica, spuneam dacă o singură statistică poate conduce la o concluzie corectă. Dincolo de competenţe, putem face o evaluare pe simple statistici fără să intrăm în profunzimea unor analize care nu ţin însă de CSM. Eu cred că nu este cazul să transformăm CSM într-o inchiziţie la adresa DNA. O instituţie care, cu plusuri şi minusuri ca orice instituţie, a dat lovituri serioase corupţiei din societate. Trebuie să recunoaştem – a adus servicii societăţii şi cetăţenilor”, a afirmat Cătălin Predoiu.
-
Comisia juridică a Senatului a acordat marţi raport de admitere cu amendamente proiectului de lege al Guvernului care cuprinde măsurile din starea de alertă care va fi instituită după încetarea stării de urgenţă. George Dircă (USR), membru al Comisiei juridice, a declarat, marţi, că dezbaterea în comisie a durat aproximativ 5 ore şi au fost formulate şi adoptate mai multe amendamente. „Proiectul s-a modificat foarte mult”, a spus George Dircă. Proiectul, care a primit raport de admitere cu amendamente în Comisia juridică, va fi supus dezbaterii şi votului plenului Senatului în ședința care are loc la ora transmiterii acestei știri. În forma transmisă de Guvern, proiectul are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.
ȘtiriLocale.net 