Declararea stării de alertă după încetarea stării de urgenţă poate părea uşor anacronică, spune avocatul Codrin Ţarălungă. Restrângerea drepturilor şi libertăţilor nu poate fi dispusă de autorităţile care compun comitetele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Starea de alertă” poate fi instituită în cazul iminentei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Fără doar şi poate, că „situaţia de urgenţă” pandemia întră în sfera de aplicare a stării de alertă cu un singur corectiv, respectiv acela că starea actuală este „în plină desfăşurare spre regres”, consideră avocatul. Din această perspectivă, declararea stării de alertă după încetarea stării de urgenţă poate părea uşor anacronică având în vedere că, din punctul de vedere al gradualităţii şi al măsurilor care pot fi adoptate, starea de urgenţă este cel mai înalt grad de alertă non-militară. Starea de alertă are un caracter eminamente preventiv, pe durata căreia autorităţile publice organizate în comitete de urgenţă sunt obligate să intervină pentru „prevenirea”, „limitarea” şi „înlăturarea” stării de forţă majoră. Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principii printre care se regăseşte şi cel stabilit la art. 3 alin. c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; În ceea ce priveşte măsurile care privesc „participarea” populaţiei la gestionarea situaţiei de criză, actul normativ face referire doar la „evacuare” şi, într-o oarecare măsură la „obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale”, de unde se poate deduce că orice alte măsuri nu pot fi dispuse de către autorităţile care compun comitetele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Astfel de măsuri sunt un atribut exclusiv al Parlamentului pe calea adoptării unei legi organice. Un alt argument în sensul în care în starea de alertă nu pot fi dispuse măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi este şi faptul că, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă, comitetele de gestionare propun (către Guvern care, la rândul sau, propune Preşedintelui României) instituirea stării de urgenţă. Orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi adoptate doar în condiţiile legii. Potrivit stadiului actual de reglementare, orice restrangere de drepturi şi libertăţi nu poate fi realizată decât prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice. Se poate observa că în acest moment – obligat să între în legalitate şi de către Decizia CCR cu privire la neconstituţionalitatea unora dintre măsurile dispuse în starea de urgenţă – Guvernul României a pregătit şi înaintat în Parlament un proiect de lege care să regelementeze măsurile care ar putea fi adoptate în starea de alertă, adaugă Codrin Ţarălungă. La încetarea stării de urgenţă vor înceta şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor. Legalitatea şi utilitatea declarării stării de alertă s-ar verifica numai cu condiţia respectării pe deplin a nuanţei care o diferenţiază faţă de starea de urgenţă: caracterul eminamente preventiv al măsurilor faţă de cel mai energic şi cu un caracter pronunţat coercitiv (în măsura necesară), cum este cel al stării de urgenţă. Din acest ultim punct de vedere, poate părea oarecum anacronică adoptarea unei stări de alertă după ridicarea stării de urgenţă, aspect care ar putea să ridice inconveniente de logică juridică şi autorităţilor care ar trebui să se concentreze în identificarea unor variante mai adaptate necesităţilor reale ale populaţiei, mai punctează specialistul.
Articole recente
- Încep lucrările de extindere și modernizare a Spitalului de Boli Infecțioase Cluj
- Centura Nord Focșani va fi deschisă circulației din luna august
- Fabrica SGB-ALFA din Botoșani, o investiție strategică pentru industria energetică regională
- Inflație de candidați la Primărie! Cine are cele mai multe șanse
- O călătorie culinară prin lume, din București
-
-
Bucuria deciziei CCR privind neconstituționalitatea amenzilor aplicate de polițiști în stare de urgență e de scurtă durată. Avocatul Cristian Ene spune, după decizia CCR prin care amenzile din perioada stării de urgență au fost declarate neconstituționale, că ordonanțele sunt în vigoare și ele pot produce în continuare sancțiuni. Ordonanţele sunt în vigoare, ele pot produce în continuare sancţiuni. Nici vorbă la acest moment să nu aplici acea ordonanţă. Nu există o terminologie generală să spună că, după apariţia deciziei CCR, toate amenzile date în perioada stării de urgenţă sunt neplătibile. Dacă statul va înţelege să ierte contravenienţii, poate emite o lege de amnistie fiscală, lege ce poate fi atacată la CCR”, a declarat, avocatul Cristian Ene. Cei amendaţi până în prezent au opţiunea de a face plângere sau nu la instanţă. Dacă ei aleg să nu facă plângere împotriva procesului verbal de sancţionare a lor, procesul verbal devine titlu executoriu şi suma menţionată în procesul verbal se consideră datorie către stat, va începe a fi executată, spune specialistul. Cristian Ene continuă explicaţiile: „Doar judecătorul poate dispune anularea, pentru nelegalitate sau netemeinicie. Judecătorul poate diminua amenda sau aplica un avertisment”. Premierul Ludovic Orban a criticat decizia CCR de miercuri privind neconstituţionalitatea amenzilor date ca urmare a nerespectării stării de urgenţă. Această decizie a CCR este o invitație pentru fiecare cetățean la nerespectarea legii, un îndemn la un comportament incorect față de societate și față de semeni, a spus premierul.
-
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede ca, pe perioada stării de urgenţă şi pentru încă şase luni de la încetarea acesteia, utilizatorii de ape subterane pentru irigaţii să fie scutiţi de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor. S-au înregistrat 303 voturi ”pentru” şi două abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea mai trebuie promulgată de Președintele României ca să intre în vigoare. „Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile şi lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pot fi utilizate pentru irigaţii, fără plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgentă instituite pe teritoriul României prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia. Pe aceeaşi perioadă, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate”, prevede proiectul. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Pavel Marian şi a fost susţinut de toate grupurile parlamentare, deputaţii menţionând că este foarte necesar în condiţiile secetei cu care se confruntă ţara noastră.
-
Părinţii îşi pot lua zile libere pentru supravegherea copiilor şi în perioada imediat următoare încetării stării de urgenţă, până la încheierea anului şcolar, au decis deputaţii, miercuri, cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Proiectul va merge la Președintele României pentru promulgare. Plenul Camerei Deputaţilor a dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Proiectul a fost susţinut de Ministerul Muncii şi din plen de către preşedintele Comisiei de muncă, Adrian Solomon. Potrivit actului normativ, se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităţilor de învăţământ unde aceştia sunt înscrişi, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu. Potrivit unui amendament, „prin excepţie, în anul 2020, aceste prevederi se aplică şi pe perioada imediat următoare încetării stării de urgenţă, până la încheierea anului şcolar”. Un amendament iniţiat de deputaţii Adrian Solomon (PSD) şi Eva Andrea Csep (UDMR) arată că, până la finalizarea tuturor restricţiilor impuse de epidemia cu COVID-19, prevederile prezentei legi se prelungesc până la ridicarea tuturor restricţiilor. Astfel, „prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv ale actelor normative care o modifică şi/sau o completează ori care cuprind dispoziţii care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, potrivit art. 93 alin.(1) din Constituţia României, republicată, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020”. „Guvernul n-a făcut nimic (…) n-a prelungit Ordonanţa 30 şi a celorlalte acte care o modifică. (…) E vorba de micile afaceri, restaurante, hoteluri care rămân închise şi ai căror angajaţi să rămână în continuare în şomaj tehnic”, a explicat Adrian Solomon. Un alt amendament menţionează că pot beneficia de aceste prevederi părinţii care au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ, sau au copii cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani (faţă de 18 ani, cum era prevăzut iniţial), înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ. Deputaţii Comisiei pentru muncă au mai decis ca pe perioada stării de urgenţă, instituită prin decret, potrivit art. 93 alin.(1) din Constituţia României, republicată, beneficiarilor dispoziţiilor menţionate care nu respectă dispoziţiile normative în vigoare privind carantina, izolarea sau autoizolarea la domiciliu le încetează dreptul la indemnizaţie la data constatării de către autoritatea competentă a încălcării obligaţiei de carantină, izolare sau autoizolare la domiciliu.
-
După ce Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății a spus că în ceea ce privește bilanțul victimelor coronavirusului „sunt foarte mulți pacienți despre care nu putem spune că au murit din cauza infecției cu Covid”, acum vine o altă informație care să pună un mare semn de întrebare asupra datelor raportate de autorități. Astfel, în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată pe 28 aprilie, Institutul Național de Sănătate Publică(INSP) scrie negru pe alb că „decesul unui pacient confirmat cu Covid-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de exemplu, cancer, afecțiuni hematologice etc.), și COVID-19 trebuie raportată ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”. Informația trebuie pusă în contextul în care același INSP a raportat că peste 86% dintre oamenii care au murit din cauza Covid-19 aveau cel puțin o comorbiditate asociată: afecțiuni cardiovasculare, diabet, boli renale, pulmonare, neurologice, obezitate sau cancere. Luni seara, dr. Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății a spus: „Sunt raportate multe decese la pacienți care mor din altă cauză. Urmărim în fiecare zi decesele, punctual, caz cu caz, și 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum, care au un cancer terminal… Fenomenul morții este un fenomen complex din punct de vedere medical. E o întreagă știință care se ocupă de chestia asta, se numește tanatologie. În momentul trecerii în neființă sau, mă rog, la instalarea suferinței terminale, pacientul dezvoltă multiple complicații – se infectează, își pierde imunitatea și până la urmă, într-o epidemie de covid, ia și covid. Dar el moare de insuficiență cardiacă terminală, moare de cancer cu boală metastatică avansată, moare de ciroză hepatică, se asociază cu vârste extreme, de 90 și ceva de ani, și așa mai departe. Incidența acestor pacienți este relativ importantă, deci, după părerea mea, fără să fim în posesia unor date statistice precise, pentru că sunt greu de făcut – dar vor trebui să fie făcute la un moment dat – sunt foarte mulți pacienți despre care nu putem spune că au murit din cauza infecției cu Covid”. Până acum, autoritățile au raportat 841 de victime ale Covid. Dacă din acestea s-ar scădea procentul de 80% indicat atât de secretarul de stat Horațiu Moldovan cât și de INSP ca având alte cauze, ar rezulta aproximativ 169 de victime.
-
Autorităţile maghiare permit începând de marți intrarea în Ungaria, cetăţenilor Uniunii Europene, prin Nădlac 1, în intervalul orar 7.00 – 1.00 (ora României), față de 11.00 – 23.00 cum era de la începutul epidemiei.
Poliția de Frontieră anunță că în urma înțelegerilor bilaterale dintre autoritățile de frontieră române și ungare pentru fluidizarea traficului de persoane între cele două țări, începând din 5 mai autorităţile maghiare vor permite intrarea în Ungaria, cetăţenilor Uniunii Europene, în scopul rămânerii pe propriul teritoriu sau tranzitării acestuia, în intervalul orar 07.00 – 01.00 (ora României). Formalitățile de frontieră se derulează prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, intrarea în Ungaria fiind permisă numai cu îndeplinirea următoarelor condiţii: * interviu în cadrul căruia va fi evaluată starea de sănătate, condiţia esenţială fiind lipsa simptomelor de infectare cu Covid 19 ; * îndeplinirea condiţiilor Codului Frontierelor Schengen ; * prezentarea unor documente care sa ateste certitudinea permiterii intrării în ţara de destinaţie. De asemenea, la graniţa româno-ungară, rămân valabile măsurile privind deplasarea dintr-o ţară în cealaltă a lucrătorilor transfrontalieri, cu domiciliul sau reședința în limita a 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, prin punctele de trecere a frontierei Cenad, Nădlac, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Săcuieni, Urziceni și Petea.
ȘtiriLocale.net 