• Victor Ponta se amuză pe seama lui Ariel ‘Mica Sirenă, cam oligofrenă’: PSD a pierdut un mare om politic

    Liderul Pro România, Victor Ponta, se amuză, după ce a văzut clipul cu deja celebrul Ariel ”Mica Sirenă, cam oligofrenă”, candidat al USR la Consiliul Local Sector 2. Ponta arată că PSD a pierdut un om politic valoros, dar norocul este că a fost recuperat de USR. ”Un candidat serios al USR care sigur ne da sperante certe ca totul se va schimba in bine in Bucuresti! PSD ( unde a debutat candidatul) a pierdut un mare om politic! Ps – ce noroc ca il cheama Ariel – daca il chema Coldrex sau Nurofen va dati seama ce clip isi facea?”, scrie Victor Ponta pe pagina sa de Facebook.

  • PSD propune Pro România și ALDE o alianță / Ciolacu: Am discutat ieri cu Ponta. Nu are nimeni rețineri în PSD

    Liderul interimar PSD Marcel Ciolacu a anunțat vineri la DCNews că social-democrații pot depăși „momentele tensionate” din relația cu Pro România și ALDE și că nu are nimeni din PSD vreo reținere să se facă o alianță între cele trei partide:

    • Ieri am avut o discuție cu dl Ponta. Încercăm să depășim anumite momente. Mâna întinsă din partea PSD e reală. Decizia îi aparține dlui Ponta
    • Alianța (categoric), noi suntem deschiși în primul rând pentru o reîntregire a stângii, poate și cu ALDE. O regrupare a celor trei forțe ar fi benefică pentru stânga
    • Categoric, daca aș fi în locul dlui Ponta sau Tăriceanu așa mi-aș dori
    • Am vorbit cu colegii, nu are nimeni nicio reținere, putem depăși momente tensionate în relația noastră
    • ALDE se poate regăsi într-un proiect politic comun în care să existe și o anumită latura de centru-dreapta

  • Un fost ministru al Muncii îl torpilează pe Florin Cîțu: ”Guvernule nu am bani”,  lasă minciuna și apucă-te de treabă!

    Marius Budăi, fost ministru al Muncii, acuză Guvernul PNL de minciună cu privire la declanșarea procedurii de deficit excesiv. El susține că la acest moment există un raport al Comisiei cu această propunere care urmează să intre în discuția Consiliului de miniștri cel mai probabil după jumătatea lunii martie și îl somează pe premierul desemnat Florin Cîțu să prezinte planul de măsuri despre care vorbește, pentru a asigura pe români că legile în vigoare vor fi respectate, inclusiv majorările de pensii, salarii ale dascălilor și alocații de stat pentru copii.

    #Guvernule_nu_am_bani lasă minciuna și apucă-te de treabă în folosul cetățenilor români.
    Îl somez public pe premierul, avizat negativ, demis și sancționat prin moțiune atunci când era ministru, desemnat și nevotat nici de PNL să prezinte planul de măsuri despre care vorbește, pentru a asigura pe toti cetățenii acestei țări că legile în vigoare vor fi respectate, inclusiv majorările de pensii, salarii ale dascălilor și alocații de stat pentru copii.
    În primul rând că nu s-a declanșat procedura de deficit excesiv. La acest moment există un raport al Comisiei cu această propunere care urmează să intre în discuția Consiliului de miniștri cel mai probabil după jumătatea lunii martie. De altfel, procedura de deficit se lansează oficial după comunicarea deficitului ESA pe anul 2019, deficit care se comunică în a doua parte a lunii aprilie 2020. În mod formal, autoritățile statului care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv au la dispoziție o perioadă de până la 6 luni în care să propună un plan de măsuri pe trei ani prin care deficitul pe ESA să fie redus la un nivel de sub 3%. Afirmațiile ministrului de finanțe de astăzi sunt făcute probabil din plictiseala dată de faptul că nu muncește la minister.
    În al doilea rând, România a prezentat deja, prin strategia fiscal-bugetară 2020-2022, anexată legii bugetului, un plan de măsuri privind reducerea deficitului pe ESA până în anul 2022 la un nivel de 3%, începând cu anul 2020 când a stabilit un deficit de 3,58%. Ministrul finanțelor publice a anunțat astăzi că a negociat cu Comisia Europeană un plan pentru reducerea deficitului, deși această negociere trebuia să aibă loc la finalul anului 2020, fapt care trezește suspiciuni asupra măsurilor propuse care pot fi altele decât cele prezentate în SFB 2020-2022.
    De precizat faptul ca niciodată CE nu impune măsuri, acestea fiind atributul statului membru, însă poate avea unele observații asupra impactului măsurilor propuse. Cu alte cuvinte, nu CE poate impune o aplicare eșalonată a legii pensiilor ci doar guvernul în funcție al statului român, iar ministrul de finanțe, dacă a făcut acest lucru trebuie să își asume, public, responsabilitatea, pentru că cetățenii români au dreptul sa fie informați dacă urmează o perioada de austeritate.
    ANTICIPATE = AUSTERITATE

  • Poșta Română a decis să nu mai livreze pensiile și alocațiile suspecților de infecție cu coronavirus

    Directorul General al Poștei Române, Horia Grigorescu, a trimis o circulară către oficiile poștale prin care le solicită poștașilor să nu mai livreze pensiile și alocațiile către cetățenii aflați în carantină din cauza coronavirusului. Situația poate fi una fără ieșire pentru acești oameni: pe de o parte nu-și mai primesc drepturile financiare cuvenite, pe de altă parte sunt obligați de lege să nu-și părăsească domiciliul.

  • Oameni „noi“ în politică. USR a desemnat doi foşti membri PSD în lista candidaţilor pentru Consiliul General

    USR a stabilit la începutul săptămânii lista de candidaţi pentru Consiliul general al Capitalei. Dintre cei 15, zece sunt recunoscuţi ca făcând parte din echipa lui Dan Barna şi doi dintre ei, Ariel Chiş şi Andrei Rigu, sunt foşti membri PSD.

    Astfel, în urma votului la care au participat toţi membrii filialei USR Bucureşti, au fost desemnaţi primii 15 candidaţi, în ordinea voturilor primite: Ana Ciceală, Ariel Chiş, Manuela Mureşan, Elena Tudose, Gabriel Rău, Cosmin Smighelschi, Andrei Rigu, Luminiţa Şerban, Valentin Necula, Dan Milea, Roxana Cantea, Ştefania Petre, Ştefan Stofor, Mihnea Dobre, Alexandru Surcel. Numărul doi de pe listă, Ariel Chiş, a fost în 2014 şi 2015 membru PSD în Marea Britanie. Andrei Rigu a făcut parte din rândurile social-democraţilor. Fost membru USR, scriitorul Alex Tocilescu a precizat şi el că dintre cei 15 candidaţi pentru Consiliul General, doi sunt foşti pesedişti. În top 15 apar 10 oameni de pe lista susţinută şi promovată de Team Barna , adică împinşi în faţă de Barna, Ghinea, Năsui, Tudor Pop, Clotilde Armand, etc. Dintre ăştia 10 barnişti, doi (Ariel Chiş şi Andrei Rigu) au fost prin 2015 membri PSD. Ori na, nu zic că-s oameni răi, dar totuşi, şmecheria cu USRul era că-i un partid altfel, care promovează oameni noi. Ori «nou» şi «membru PSD» nu prea rimează, dacă nu mă înşel.

  • Mutare de efect în Parlament: Șerban Nicolae propune ca guvernele interimare să aibă dreptul să emită ordonanțe de urgență în anumite condiții

    Președintele Comisiei Juridice din Senat, Șerban Nicolae (PSD), a depus în Parlament un proiect de lege care introduce posibilitatea ca guvernele interimare să emită, doar în anumite condiții, ordonanțe simple și ordonanțe de urgență. În prezent, legea spune: În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege” (Art.37, alin. (3) din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ). Proiectul de lege depus în Parlament de Șerban Nicolae elimină interdicția emiterii de ordonanțe de către un guvern interimar. Guvernul aflat in situatia prevazuta la alin (3) emite ordonante potrivit legii de abilitare adoptata de Parlament in conditiile prevazute de art.115 alin (1) – (3) din Constitutia Romaniei. Cu respectarea prevederilr art. 115 alin (4) – (6) din Constitutia Romaniei, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta pentru aplicarea masurilor necesare in situatiile prevazute la art. 53, art. 92 alin (3) si (4), art. 93 din Constitutia Romaniei”, se arată în proiectul de lege. Astfel, proiectul legislativ prevede ca un guvern interimar poate emite: 1. Ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, prin lege specială adoptată de Parlament pentru abilitarea Guvernului pentru a emite ordonanţe. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

    2. Ordonanțe de Urgență în următoarele cazuri:

    • apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor
    • desfăşurarea instrucţiei penale
    • prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav
    • în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării
    • în caz de mobilizare sau de război
    • în cazul în care Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale