• Mihai Fifor NU mai candidează la șefia PSD Arad și acuză o competiție viciată

    În PSD Arad este o bătălie foarte mare între Mihai Fifor și Dorel Căprar. Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, i-a cerut lui Dorel Căprar să amâne alegerile, din cauză că are probleme cu DNA. Căprar a refuzat și organizează Conferința de alegeri. Contracandidatul acestuia, Mihai Fifor, acuză nereguli în organizarea alegerilor și arată că refuză să participe la o competiție viciată.

    Greu, frate, greu… Greu sa faci diferenta intre „a te retrage” dintr-o competitie si „a refuza” sa participi la o competitie viciata in profunzimea ei. Treaba de semantica….si de principii pe care refuz sa le incalc. Eu refuz sa girez o „competitie” organizata de unul dintre candidatii dupa bunul plac, fara transparenta, consultare si cu incarcarea grosolana a statutului si a oricarei discipline de partid. Daca se voia competitie, presedintele nu mai era „presedinte” care sa impuna cu brutalitate votul nestatutar, ci devenea „candidat”, care sa respecte regulile jocului, ca toata lumea, asa cum le prevede clar statutul. Iar organizator era, in mod firesc, cel desemnat tot de statut, adica secretarul executiv. In fine…greu sa intelegi ce inseamna sa ai principii, daca nu le-ai avut toata viata” , a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

  • Comisia Europeană trage de mânecă România: Planul privind energia şi clima pentru reducerea efectelor de seră trebuia depus anul trecut

    Comisia Europeană a cerut mai multor ţări, printre care Franţa şi Germania, dar şi România, să îşi înainteze „rapid” planul privind energia şi clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană.

    Statele membre au avut termen până la sfârşitul lui 2019 să îşi înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima. În iunie, executivul european a spus că primele proiecte de planuri depuse de statele membre pentru a contribui la obiectivele UE în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice mai pot fi îmbunătăţite. UE s-a angajat să-şi diminueze cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Însă Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen vrea să facă mai mult şi vizează 50%, poate chiar 55%. Ea sper să poată înainta aceste ţinte statelor membre în vară, la timp pentru a avea un angajament revizuit al UE pentru a fi prezentat la COP26 de la Glasgow de la sfârşitul lui 2020. Până în prezent, 19 din 27 de ţări şi-au prezentat planul naţional pentru energie şi climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson. Cele nouă ţări restante sunt Franţa, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, precum şi Marea Britanie, care a ieşit din UE la 31 ianuarie. Executivul european a precizat că a fost trimisă în această săptămână o scrisoare de către vicepreşedintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, şi de către Kadri Simson miniştrilor de resort din statele membre care nu şi-au trimis încă planul, pentru a reafirma importanţa de a notifica rapid Comisia.

  • Isărescu, despre experiența lui, ”limitată”, de fermier

    România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, într-un mesaj transmis în calitate de guvernator dar şi de viticultor, la Conferinţa Anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment desfăşurat joi la Palatul Parlamentului.

    Mesajul a fost citit de economistul şef al BNR, Valentin Lazea. Această activitate are, în opinia mea, un mare potenţial de dezvoltare. Sunt, desigur, edificat şi în privinţa provocărilor, pe care cu siguranţă le veţi aborda aici, între altele cele care trebuie să ducă la echilibrarea balanţei bunurilor produse în ţară şi ale celor importate, pentru a valorifica avantajele naturale şi de experienţă din activitatea agricolă. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin, a transmis guvernatorul BNR. El a susţinut că o afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere pentru oricine, însă afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate, ci şi cele care dau cele mai mari satisfacţii. Aş zice că, totuşi, afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate, ci şi cele care dau cele mai mari satisfacţii, nu neapărat financiare, au valoare prin tradiţie, sunt certificate, dar şi invalidate rapid, de către consumatori. Pentru aceasta vă felicit şi vă îndemn să continuaţi să vă dezvoltaţi afacerile, a spus Isărescu în mesajul său. El a arătat că are o justificare pentru gândurile sale pe care le va transmite fermierilor, respectiv experienţa sa, „bineînţeles, limitată”, de fermier în domeniul viei şi vinului, povestind, totodată, cum a reuşit să intre în afacerile cu vin din zona Drăgăşanilor. Avem în România, precum se ştie, prea multe firme care au rămas la sau sub nivelul minim de capital stipulat în Legea nr. 31/1990, iar această capitalizare, de 200 de lei, nu poate face o afacere să fie bancabilă. Băncile sunt prudente în a-şi asuma riscuri – şi este firesc să fie aşa – întrucât au obligaţii faţă de deponenţi, dar şi ele ar trebui să conceapă creditul în termenii unei relaţii parteneriale viabile, mizând şi pe proiecţii ale dezvoltării afacerii împrumutatului. Pentru ca o bancă să vină lângă întreprinzător ca partener, e nevoie de această înţelegere a afacerii, după cum şi antreprenorul să caute să acopere integral şi la timp din fonduri proprii riscul asumat, a mai spus Isărescu.

  • Adrian Câciu despre cursul BNR: Intră foarte multă valută în România

    Analistul economic, Adrian Câciu, a vorbit în exclusivitate pentru DCBusiness  despre cursul BNR. Conform Băncii Naţionale, după căderea Guvernului Orban, moneda naţională a avut o creştere puternică în raport cu euro. 

    Putem să și glumim puțin, pentru că observăm că s-a jucat în piață imediat după ora moțiunii. Ideea de bază este în felul următor, am scăpat de șocul importurilor și este bine pentru că era un risc major, pentru că dacă nu e bine gestionată situația plății valutare a importurilor să urce euro către 4,8 în februarie, deci asta este iar un semn bun.Adrian Câciu: 40% din deficitul bugetar a fost realizat în lunile noiembrie și decembrie. Analistul a explicat și această ușoară cădere a cursului euro, dar și avantajele pentru România. „Explicația pentru această ușoară scădere a cursului euro este pentru că intră foarte multă valută în momentul ăsta în România, pentru că și Polonia a intrat pe dobânzi negative, ca să înțeleagă lumea, România rămâne o zonă în care valutele aduse și transformate în lei, primesc o dobândă de 4%, iar diferenț de curs valutar, pentru că nu este un curs volatil, îi permite să-și încaseze o dobândă netă la sfârșit de an de 2%, ori dacă raportăm dobândă asta de 2% pe valută prin transformările curs euro-leu și leu-euro, vedem că este un câștig, deci diferențialul de dobândă din România este mult superior celui din Europa. Pentru România este un lucru bun. Adrian Câciu declară că totul depinde de Banca Națională și de Guvern, de faptul cum pot gestiona această valută.

    „Acum depinde și de economie, mai ales de Banca Națională și de Guvern cum reușește să folosească această valută pentru că există niște locuri de acoperit cu valută, mai ales în ceea ce înseamnă rezerva Bancii Naționale, care a suferit în ultimele 3 luni, a avut o scădere. Dacă știe să joace Guvernul, Banca Națională prin atragerea valutei din piață, dar încă o dată, intr-un mod coerent și bine analizat, în așa fel încât să nu producă volatilități pe cursul valutar, această valută adusă cu scop speculativ, în sensul în care să facă dobânzi pentru investitorii de capital, poate avea un avantaj pentru economie. De ce? Că îmi capitalizez economia internă cu valuta și strng pentru vremuri negre.”

  • Kelemen Hunor pornește RĂZBOIUL cu Orban :Avocatul Poporului trebuie sesizat dacă apare OUG pe anticipate în Monitorul Oficial

    Kelemen Hunor joacă tare. Șeful UDMR a declarat, joi, după consultările de la Cotroceni, că dacă OUG privind organizarea anticipatelor înainte de termen apare publicată în Monitorul Oficial , trebuie sesizat Avocatul Poporului. Kelemen Huhor mai spune și că dacă nu apare această OUG, Parlamentul poate fi dizolvat pe 6 iulie, după ce Guvernul e respins de două ori. Trebuie clarificat când se pot organiza anticipatele. În aceeași zi cu localele, noi zicem că nu e consituțional. Dacă apare această OUG, trebuie sesizat Avocatul Poporului și să așteptăm decizia Curții. Dacă nu, dacă mergem pe termenul extins, de 60 de zile, când poate fi dizolvat Parlamentul, înseamnă că pe 6 aprilie poate fi dizolvat Parlamentul, dacă de două ori va fi respins Guvernul”, a spus Kelemen Hunor. Acesta a zis că în cazul în care OUG nu e publicată în Monitorul Oficial, iar alegerile anticipate vor trebui organizate după legea în vigoare, cu termenul de 90 de zile de la dizolvarea Parlamentului, cel mai devreme, alegerile ar putea avea loc pe 5 iulie. Dacă așteptăm 90 de zile, cel mai repede de 5 iulie pot fi organizate anticipatele. Trebuie să vorbim de calendar, că dacă zicem doar dorim dorim și nu știm când, cum și în ce mod…. Sigur, se poate și pe 5 iulie să le organizăm, nu ar fi o catastrofă, nu ar fi o tragedie, dar lucrurile trebuie discutate și să vedem cine sunt cei care susțin un astfel de calendar și o procedură. Eu de luni de zile argumentez pentru anticipate, pentru că în opt ani am consumat nouă guverne, dacă facem calculele de la demiterea Guvernului Ungureanu. Înseamnă că nu se poate proiecta ceva temeinic, nu se pune problema să pui și în executare. Ludovic Orban a afirmat, joi, că cele 25 de Ordonanțe de Urgență adoptate în ședința Executivului de marți seară vor fi publicate în Monitorul Oficial, deși există „voci” care spun contrariul, pentru că că Guvernul a fost demis. Guvernul a adoptat, marți seara, o ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, care prevede, printre altele, posibilitatea votării la orice secție, indiferent de domiciliu, dar și dublarea numărului de parlamentari în Diaspora. Totodată, Guvernul PNL a intervenit și asupra termenului pentru convocarea alegerilor anticipate, care e redus la 50 de zile de la dizolvarea Parlamentului, față de 90, cum prevede legislația actuală.

  • Secretarul guvernului anunță că OUG-urile adoptate de Orban NU au avizul CES: E doar o condiție de formă

    Secretarul Guvernului, Antonel Tănase, anunță că ordonanțele emise de Guvernul Orban înainte de demitere nu au aviz din partea CES, însă acesta spune că aceasta nu este o condiție obligatorie. Legea de organizare spune că avizul este conform cu observații sau nefavirabil. CES nu poate să emită un aviz numai dacă nu are cvorum. Cea care poate decide este Curtea Constituțională și ea se va pronunța. Există doar două ordonanțe care nu sunt finalizate, care nu e cazul să primească aviz de la CES. E vorba de proiectul de OUG privind statutul polițiștilor din penitenciare. Este mai dezbătut proiectul cu sănătatea, dar se va clarifica. În perioada următoare se va primi aviz. Nu, asta e o condiție de formă, cea cu avizul, asta e o condiție de formă. Numai când există avize care privesc fondul ordonanței ele trebuie să reintre în guvern.