Renault a anunţat vineri că va lansa în 2021 primul model electric Dacia. Viitorul model Dacia va fi lansat pe piaţa europeană în următorii doi ani, scrie Ziarul Financiar. Renault va lansa anul acesta noul Twingo Electric, iar în 2021 va urma Dacia „Urban City Car”, a anunțat constructorul auto francez odată cu publicarea rezultatelor financiare. Gama Dacia va include atât un model hibrid, cel mai probabil următorul SUV Duster facelift, cât şi un model 100% electric. Accelerarea planurilor are loc în contextul în care începând cu anul viitor fiecare grup auto din Europa va trebui să se încadreze într-o medie de 95 de grame de dioxid de carbon per kilometru la nivel de flotă. Grupul auto francez Renault a anunţat că a înregistrat o pierdere netă consolidată de 141 milioane de euro în 2019. Renault şi-a stabilit o marjă pentru profitul operaţional de 3-4% în 2020, în scădere de la 4,8% în 2019. Italianul Luca de Meo, fostul şef al brandului Seat deţinut de Volkswagen, va prelua din iulie funcţia de director general al Renault.
Articole recente
- Încep lucrările de extindere și modernizare a Spitalului de Boli Infecțioase Cluj
- Centura Nord Focșani va fi deschisă circulației din luna august
- Fabrica SGB-ALFA din Botoșani, o investiție strategică pentru industria energetică regională
- Inflație de candidați la Primărie! Cine are cele mai multe șanse
- O călătorie culinară prin lume, din București
-
-
Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, anunță că există discuții pentru o alianță între ALDE, Pro România și PMP, în vederea alegerilor parlamentare. Practic, în această alianță am regăsi vechi rivali politici: Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta versus Traian Băsescu. Din discuțiile pe care le avem și noi în zona politică am să vă spun ceva: nici Pro România nu este chiar atât de liniștită că intră, nici cei de la PMP. În afară de PSD și PNL nu există o garanție a unui rezultat care să îi facă să stea liniștiți și tocmai de aceea există discuții tatonări între partidele care sunt în acest risc. N-ar fi chiar ciudată o colaborare Pro România-ALDE. Anul trecut am convenit să-l susținem împreună pe Mircea Diaconu, deci avem ceva experiență. Să nu uităm că eu ca premier am colaborat foarte bine cu Victor Ponta. Ar fi chiar interesant de văzut cum ar funcționa o alianță între doi foști prim-miniștri, care au sufientă experiență și rezultate, , a spus Tăriceanu.
-
Ordonanța de Urgenta pentru alegerile anticipate, adoptată de Guvern în ultima ședință înainte să fie demis de Parlament, are toate avizele necesare publicării în Monitorul Oficial dar îi lipsește OK-ul prim-ministrului Ludovic Orban, a declarat joi, la Palatul Victoria, seful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Actele normative adoptate de guvern exista atat timp cat sunt publicat in Monitorul Oficial. Nu sunt publicate in Monitorul Oficial, nu există”; a zis Ionel Dancă. Întrebat care mai este urgența dacă OUG nu este trimisă pentru publicare în MOF, acesta a răspuns: `Pai urgenta ramane. Si poate fi reglementata prin OUG sau alta procedura parlamentara de urgenta (…) Cine a zis ca nu vrem sa o publicam? Eu zic sa aveti rabdare. Când a fost intrebat daca inseamna ca nu se mai trimite OUG la publicare in MOF si se va merge pe proiect de lege in Parlament, Ionel Dancă a indicat că nu vrea să discute despre „scenarii”. „Eu pot sa va raspund despre ce se intampla, nu despre ce s-ar putea intampla”, a indicat acesta. Chestionat daca OUG pentru anticipate are toate avizele, acesta a raspuns: „Da, indeplineste toate conditiile legale pt a fi trimis la publicare”. Impedimentul este unul singur: „Trebuie luata o decizie la nivelul premierului ca sa fie trimis la publicare”
-
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Mediului Grațiela Gavrilescu spune că va depune un proiect de lege, în Parlament, pentru modificarea atât a Codului Penal, cât și a Codului Silvic, după ce Comisia Europeană a activat procedura de infringement pentru România, în cazul defrișărilor ilegale de pădure. Parlamentarul a atras ațenția că țara noaștră se confruntă cu o „problemă gravă”, fapt semnalat încă din 2015, inclusiv în CSAT, și pentru care a venit cu mai multe soluții, care, însă, au fost blocate. Două dintre soluții vizează: înființarea Gărzii Naționale Forestiere și dezvoltarea sistemului informatic integrat de management al pădurilor. Săptămâna viitoare voi depune, la Parlament, conform procedurii, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, precum și a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice și le cer tuturor colegilor să îl susțină! Este foarte important să rezolvăm, într-un termen foarte scurt, situația apărută ca urmare a activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană din cauza legislației defectuoase care nu permite gestionarea și verificarea de către autoritățile române a cantităților mari de lemne tăiate ilegal din pădurile noastre. Este o problemă gravă, reală, pe care am semnalat-o, încă din 2015, inclusiv CSAT, pentru rezolvarea căreia am înaintat, la vremea respectivă, soluții și am identificat resurse. Spuneam, atunci, și spun și acum: problemele de mediu nu au granițe fizice și nici politice. a atare, nu vreau să dezgrop vinovații din 2016, care au blocat proiectele bune cu care pornisem (două dintre ele: înființarea Gărzii Naționale Forestiere și dezvoltarea sistemului informatic integrat de management al pădurilor, ca instrument capabil să monitorizeze, pe toate palierele, inclusiv supravegherea satelitară a acestora)! Tot ce vreau este să ieșim din actualul impas! Și nu doar de frica sancțiunilor europene, ci pentru că TREBUIE SĂ NE PROTEJĂM PĂDURILE!”
-
România trebuie să rezolve problema deficitelor pentru a avea dobânzi mai mici, a afirmat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, care a precizat, de asemenea, că în acest an deficitul bugetar rămâne la 3,6% din produsul intern brut urmând să scadă sub pragul de 3%, în 2022. Domnul guvernator (al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, n.r.) are dreptate în mare parte: în România, problema nu o reprezintă dobânzile direct, ci deficitele. Deficitul bugetar reprezintă o problemă, dar în 2020 am arătat că vrem să reducem această problemă în economie şi îl asigur pe domnul guvernator că intrăm pe o cale de reducere a deficitului bugetar sustenabilă. Vom reveni sub acel prag de 3%, în 2022 aşa cum am promis. Dobânzile sunt strâns legate de evoluţia deficitului. Cu toţii vrem dobânzi mai mici, dar ca să avem dobânzi mai mici trebuie să avem un deficit mai mic. Deja am văzut că inflaţia arată pentru sfârşitul de an o reducere sub estimarea anterioară. Deficitul rămâne în 3,6%, poate chiar mai bine în acest an. De aceea, dacă este vreo intenţie de reducere a dobânzilor la Banca Naţională, poate să fie luată cât mai devreme pentru că noi ne vom ţine de această reducere a deficitului în acest an. Trebuie să rezolvăm această problemă a deficitelor, dacă vrem să avem dobânzi mai mici în viitor. Politica fiscală nu o să mai fie o problemă pentru stabilitatea macroeconomică în perioada următoare, nici din punctul de vedere al predictibilităţii, nici al transparenţei, iar deficitele nu o să mai reprezinte o problemă în perioada următoare. Acesta a menţionat, în acelaşi timp, că în bugetul pentru 2020 sunt prevăzuţi 50 de miliarde de lei pentru investiţii, din care jumătate să fie legaţi de fondurile europene. Am spus clar că acest Guvern este un Guvern care doreşte să investească mai mult şi am demonstrat acest lucru în ultimele două luni ale anului trecut când au fost 43 de miliarde de lei din buget, dar 38%, aproape 17 miliarde de lei, au fost cheltuiţi doar în ultimele două luni din an. Arătăm clar că acest Guvern nu a luat banii de la investiţii şi i-a dus către alte cheltuieli. Anul acesta am construit bugetul cu 50 miliarde de lei dedicaţi investiţilor, cu o structură diferită, adică 50% din bani să fie legaţi de fonduri europene şi 50% de la buget.
-
Secţia pentru procurori a CSM a avizat negativ propunerile ministrului Justiţiei pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înaltea Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru cea de procuror-şef al DIICOT. Ministrul Predoiu a lăsat deja să se înţeleagă că avizele CSM nu îi vor schimba opţiunile, aşa că mingea este în terenul preşedintelui Iohannis. După ce a încălcat recomandarea MCV de a nu declanşa procedura de selecţie a şefilor de parchete înainte de schimbarea legii, Cătălin Predoiu dă semne că va ignora şi o a doua recomandare MCV, aceea de a ţine cont de avizele negative ale CSM. Predoiu a afirmat ieri că „de acum înainte e decizia președintelui”. Recomandarea pe care o încalcă Predoiu se găseşte în raportul din 2017 şi a fost repetată în rapoartele ulterioare, fiind total lipsită de orice echivoc. „Raportul din noiembrie 2018 a recomandat: Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017”, se arată în raportul MCV pe 2019. Semnalul CSM este clar unul de respingere a înţelegerilor de culise care au dus la alegerea unor procurori cu evidente probleme profesionale şi personale, în dauna unor procurori mult mai experimentaţi, cu rezultate concrete. Singurul caz în care principiile procurorilor CSM nu au funcţionat a fost cel al procurorului propus pentru conducerea DNA, despre care existau informaţii că este susţinut de CSM, deşi a fost cel mai slab candidat înscris în concurs. Decizia finală îi aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, cel care va avea ocazia să demonstreze dacă, după trei ani de „război” cu PSD, inclusiv pe tema justiţiei, respectă într-adevăr principiile clamate.
ȘtiriLocale.net 